În iarba …


   feb. 25

Razboiul cu terorismul sau cum raspundem raului cu rau

terorismAcesta nu este un text de analiza politica, nu este un text pe teme sociologice, pentru ca exista deja destui experti care trateaza terorismul ca si subiect din acest puncte de vedere, din pacate nu fara pareri subiective, fara manipalare si nu fara minciuni. Adevarul absolut in problema terorismului nu exista, adevarul pe care unii sau altii il clameaza la televiziuni sau in presa, online,pe retele de socializare, pe bloguri sau site-uri personale, este doar ceva subiectiv. Realitatea se schimba in functie de tabara, exista intotdeauna o tabara de “buni” si una de “rai” aflate intr-un cerc vicios, in care reprosurile, declaratiile belicoase si amenintarile nu se opresc niciodata.

Vrem sa oprim terorismul si il condamnam ca act impotriva umanitatii, condamnam teroarea si violenta insa nu facem decat sa raspundem raului cu rau.
Terorismul este un cuvant care vine de la teroare. Definim teroarea ca o frica foarte intensa, frica fiind una dintre emotiile primare ale oamenilor, fie ca este vorba despre teroare la nivel mare, de tara sau de popor, fie ca este vorba despre teroare la nivel personal. Teroare se numeste si atunci cand atacatori inarmati impusca orice fiinta care le iese in cale, asa cum a fost in atentatele din Paris, teroare este si atunci cand atacatorii sechestreaza, ameninta cu arma de foc si in final si ucid zeci de oameni, asa cum s-a intamplat in sala de spectacole Bataclan din Paris, dar teroare este si atunci cand in familii cu probleme unul dintre parteneri incearca sa isi impuna violent vointa in fata celuilalt. Teroarea nu este ceva nou, este o emotie traita de cand lumea, si ea nu se leaga neaparat de organizatii islamiste sau radical, se leaga de firea umana.

Din pacate solutia guvernelor in fata atentatorilor si a atacurilor cu arme este aceea de a lasa libere si mai multe arme. Cum spuneam raspundem raului cu rau incercand, vezi Doamne, sa ne aparam, cand de fapt nu reusim decat sa provocam. Guvernele nu vin cu solutii, altele decat violenta, pentru ca cei care fac parte din Guverne sunt doar o masa politica, fara individualitati si fara gandire personala, ci doar cu idelogii de partid. Ideile umane, ideile care aduc binele in fata si care incearca stoparea violentei sunt astazi idei marginalizate, iar daca terorismul este un rau noi nu facem decat sa pornim “razboiul” sau “lupta” impotriva terorismului, fara sa fim cu nimic mai buni decat cei pe care ii numim teroristi.

Daca in Franta au murit oameni nevinovati care nu faceau decat sa se bucure de un concert sau care isi vedeau de viata linistiti la un pahar ed vin cu prietenii la terasele pariziene, a fost nevoie sa moara oameni si in Siria sau alte tari islamice? Au fost rudele celor ucisi in Paris mai linistititi asa? Au fost oprite astfel alte actiuni teroriste? Evident nu, din moment ce alte atentate au fost de atunci dejucate in capitale mari ale lumii, iar zilele trecute, un atentat sinucigas cu bomba a facut, de aceasta data in Istanbul, peste 25 de victime dintre care 10 morti.

FacebookGoogle+Twitter

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *