În iarba …


   Oct 25

Descoperiri stiintifice mai ciudate despre sunet

Simfonia datelor

Mark a crescut inconjurat de muzica. Cand a ajuns la doctorat a inceput sa fie preocupat de transformarea datelor in muzica. Asa ca s-a concentrat pe sonificare, procesul de a transforma orice date in unde sonore. In 20 de ani Mark a creat sunete care stocheaza pur si simplu datele mai multor studii. Practic in fiecare sunet exista fel de fel de date care se pot decripta la un moment dat. Cand incepe sa realizeaza o simfonie prima data Mark se familiarizeaza cu informatia si cu tot ce se poate sti despre studiu. Apoi adauga sunete care complementeaza numerele si natura studiilor. Sonificarea a ajutat la realizarea unor progrese in astronomie, fiecare sunet e diferit si poate sa fie reprodus, insa nu in totalitate pentru ca este original. Orbii care lucreaza in astronomie pot sa asculte datele. Asa pot descoperi de pilda ca exploziile stelare produc unde electromagnetice cand exista evenimente violente cu schimb de energie. Cei care se uita doar la date sub forma de tabele si grafice nu au cum sa isi dea seama de asa ceva.

Efectul unei petreceri cu cocktailuri

Cand au vrut sa testeze aceste efect oamenii de stiinta s-au indreptat spre bolnavii de epilepsie. Ei au electrozi pe suprafata creierului. Asa se puteau depista si inregistra crizele. Atunci cand cineva se concentreaza sa auda o conversatie intr-o zona foarte zgomotoasa apare efectul petrecii cu cocktailuri. Oamenii de stiinta vor sa vada cum reuseste creierul sa faca fata unui asemenea zgomot puternic si sa inteleaga cumva ce se discuta la distanta apreciabila. Toti participantii la studii au ascultat aceeasi inregistrare zgomotoasa din care nu se intelegea mai nimic. Apoi au ascultat o inregistrare clara a conversatiei urmata iar de o inregistrare distorsionata. Toata lumea a inteles vocea respectiva iar in creier era activitate care sustinea ceea ce spuneau participantii. In prima faza regiunile ce au legatura cu sunetul si vorbirea au ramas inactive, atunci cand nu prea se intelegea ceva din conversatie. Plasticitatea creierului si adaptarea sa este la baza ascultarii unei anumite conversatii dintr-o multime de altele care nu ne intereseaza. Odata ce a recunoscut cuvintele creierul a reactionat diferit, sistemel vizuale si legate de sunete au fost mult mai „atente” la ce se intampla, asa ca sunetul curat a fost localizat mai usor.

FacebookGoogle+Twitter

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *